Evaluare socio-profesională a medicilor rezidenţi
Rezumat: In contextul intrării Romaniei în Uniunea Europeana, un număr din ce în ce mai mare de medici optează pentru a lucra în străinătate. Scopul acestui studiu este evaluarea opiniei medicilor rezidenţi din Bucureşti cu privire la situaţia lor socio-profesională. Instrumentul folosit este un chestionar aplicat în randul unui lot de 108 medici rezidenţi ce sunt angajaţi în spitalele din Bucuresti.
Concluziile studiului: Pentru medicii rezidenţi din lotul studiat, posibilitatea plecării în străinătate este destul de mare, însă aşa cum declară ei, sunt destul de mulţumiţi de nivelul de pregătire pe care îl primesc în ţară. O recompensă financiară mai bună determină motivarea acestora pentru a rămâne în ţară. Situaţia medicilor rămâne una incertă. Un program de măsuri care să stimuleze dezvoltarea profesională şi socială a tinerilor medici poate fi în măsura să crescă interesul acestora pentru a rămane şi a profesa în ţară.
Cuvinte cheie: rezidenţiat; salarii medici; poziţie socială; evaluare profesională; migrarea medicilor.
Abstract: In the context of Romanian integration in European Union, the number of doctors who chose to go abroad is growing. The purpose of this study is to evaluate the opinion of 108 resident doctors from Bucharest city regarding their socio-professional situation. The instrument to achieve this was a questionnaire applied in this population haired in Bucharest hospitals.
Conclusion: for the resident doctors in studied group, the possibility of living abroad is quite big, but they are quite satisfied regarding there training level witch they are receiving here. A better financial reward could determine the reaming of young doctors in Romania. Their situation is instable. A program who can stimulate the socio-professional development of young doctors could increase their interest of reaming and have a career in Romania.
Key words: resident payment of medical staff; social position; professional evaluation; migration of doctors.
Introducere: Un număr din ce in ce mai mare de medici români pleacă să lucreze în străinătate. Printre motivele migraţiei se numără condiţiile financiare, dorinţa de a lucra într-un mediu sigur, condiţiile de viaţă din ţările occidentale, lipsa facilităţilor din punct de vedere al dezvoltării profesionale sau lipsa unui viitor social şi familial in ţară. “De la 1 ianuarie până la 1 septembrie 2008, 957 de persoane au solicitat de la Colegiul Medicilor din România certificate de probitate morală pentru a putea lucra in străinătate. Un procent de 4% în primele nouă luni de zile, comparativ cu un procent de 4% pe tot anul 2007 reprezintă o creştere semnificativă a migraţiei, lucru ce ar trebui să trezească ingrijorarea autorităţilor”- comunicat de presă dat publicării de către Colegiul Medicilor din România.
Caracteristicile deosebite pe care le are sitemul de sănătate fac din personalul sanitar actorul principal al acestuia. Oricăt de mult s-ar investi intr-un sitem de sănătate la nivel de dotări materiale, nu are nici un efect dacă aceste investiţii nu sunt dublate şi de o interesare mult mai atentă a resurselor umane în sensul dezvoltării unor programe ce pot determina personalul medical să rămână in ţară.
Având in vedere că România, potrivit OMS, ocupă locul 31 din 33 de ţări (pentru regiunea OMS Europa) în ceea ce priveşte densitatea medicilor la numarul de locuitori (1,9 la 1000 de locuitori) şi că la ora actuală la noi in ţară există un număr de 47000 de medici dintre care 7500 (16%) sunt medici rezidenţi, s-a considerat oportun realizarea unui studiu în acest grup populaţional.
Scopul: Evaluarea opiniei medicilor rezidenţi din Bucureşti cu privire la situaţia lor socio-profesională.
Obiective:
- Evaluarea percepţiei rezidenţilor asupra programului, organizării generale a cursurilor şi modului de invăţare in rezidenţiat.
- Cunoaşterea modelelor de atitudini şi practici profesionale pentru medicii rezidenţi.
- Evaluarea situaţiei sociale a medicilor rezidenţi (familie, locuinţă, surse de venit suplimentare) şi modelele dorite de ei pentru dezvoltarea viitoarei cariere.
Metoda utilizată: Metoda utilizată a constat într-o anchetă al carui instrument a fost un chestionar aplicat în rândul unor medici rezidenţi din diverse specialităţi în Municipiul Bucureşti. Studiul de faţă se încadrează în tipul de studiu descriptiv şi se integrează în sfera medicinei sociale.
Populaţia studiată: Populaţia studiată a fost reprezentată de un lot de 108 de medici rezidenţi angajaţi la diferite spitale din Bucureşti.
Instrument: Instrumentul utilizat a constat într-un chestionar aplicat în rândul populaţiei de studiu.Chestionarul a cuprins un număr de 63 întrebări, 55 cu răspunsuri preformulate şi 8 cu răspunsuri deschise. 25 de întrebări au fost concepute după modelul Likert unde au fost notate cu valoarea 1 acordul foarte slab al respondentului cu afirmaţia făcută, iar cu 5 acordul foarte puternic cu afirmaţia făcută. Un număr de 21 de întrebări au răspuns la alegere « Da sau Nu » şi 9 întrebări urmăresc să evalueze atitudinile rezidenţilor faţă de modelele oferite pentru cariera lor, de către medicii specilişti şi medicii primari, folosind o scară cu valori cuprinse între 1 şi 10. Întrebările deschise s-au axat pe : opţiunile tineriilor medici înainte de a începe pregătirea în specialitatea pentru care au optat în prezent, venitul pe care îl au, posibilitatea de a schimba specilitatea în viitor şi opţiunea de susţinere a examenului de rezidenţiat (« trunchi comun » sau grupe separate).
Calendarul cerccetarii:
| Activitate |
Iulie 2008 |
August 2008 |
Septembrie 2008
|
Octombrie 2008 |
Noiembrie 2008 |
Decembrie 2008 |
Recenzie a lucrărilor deja publicate şi a articolelor de presă pe această temă
|
X |
|
|
|
|
|
| Conceperea chestionarului |
|
X |
|
X |
|
|
| Pilotarea chestionarului şi realizarea modelului de introducere a datelor intr-un format tipizat |
|
|
X |
|
X |
|
| Desfăşurarea cercetării iniţiale şi centralizarea datelor intr-o bază de date |
|
|
|
|
X |
X |
| Elaborarea raportului final şi comunicarea rezultatelor |
|
|
|
|
|
X |
Culegerea şi prelucrarea datelor: Respondenţilor li s-a solicitat să completeze chestionarele, primind instrucţiunile adecvate din partea investigatorului, care i-a asigurat de păstrarea anonimatului. Prelucrarea datelor s-a făcut cu ajutorul programelor EpiInfo şi Microsoft Excel.
REZULTATE
Caracteristicile populaţiei studiate: Lotul de medici rezidenţi care au făcut obiectul studiului a fost alcătuit din 108 de subiecţi, dintre care 78 (72%) de sex feminin si 30 (28%) de sex masculin.
Componenţa lotului in funcţie de:
- starea civilă :32% – căsătoriţi ;64% – necăsătoriţi ;4% – divorţaţi.
- anul de rezidenţiat in care se află subiecţii : 46% – anul 1 ; 23% – anul 2 ; 19% – anul 3; 4% – anul 4 ; 6% – anul 5 ; 2% – anul 6
- specialitatea in care se află subiecţii : 50% – specialităţi medicale ; 32% – specialităţi chirurgicale ; 18% – specilalităţi paraclinice.
Comparând mediile dintre vârsta respondenţilor şi media anilor de reziednţiat în care se află aceştia, rezultă că programul de rezidenţiat începe cel mai devreme la un an după terminarea facultaţii. O recomandare în acest sens ar trebui să fie luată în considerare pentru a introduce un an de pregătire în stagiatură pentru medicina generală, an ce poate fi recunoscut mai apoi ca durată echivalentă pentru fiecare specialitate în parte. Astfel ar putea să fie îndeplinită o pregatire minim necesară pentru fiecare tânăr medic ce urmează să înceApă mai apoi cariera profesională. In acest sens se poate realiza o dezbatere publică în care să se cunoscă opinia parţilor implicate în fenomenul formării profesionale a medicului pe de o parte si medicilor rezidenţi pe de alta parte.
1. Pentru evaluarea percepţiei rezidenţilor asupra programului, organizării generale a cursurilor şi modului de învăţare în rezidenţiat am realizat o grupare a întrebărilor cu scopul de a reda o imagine mai exactă asupra fenomenului pe baza însumarii valorilor obţinute. Astfel conform Scării Likert : scorul maxim cu care putea fi notată fiecare afirmaţie a fost de 540, iar scorul minim de 108.
a) Percepţia asupra programului de învăţare. Acest set de întrebări ne oferă o imagine despre impresia pe care o lasă procesul de învăţare în general asupra viitorilor medici. Media răspunsurilor la acest set de întrebări este peste media generală, ceea ce demonstrează satisfacţia pe care o au medicii rezidenţi in ce priveste modul de desfăşurare a programului de învăţare. Totuşi valoarea medie care s-a oferit pentru acest set de caracteristici se află în jur de 2,9. Scorul cel mai mares-a obţinut la întrebarea care face referire la dezvoltarea încrederii în sine in urma procesului de învăţare, ceea ce demonstrează un potenţial crescut care poate fi exploatat in dezvoltarea carierei tânarului medic. Scorul cel mai mic (256) a fost acordat întrebării care evalueaza modul de încurajarea a medicului de a participa activ la cursuri şi stagii, ceea ce demonstrează un nivel redus al activitatilor date de catre medicul coordonator rezidentulului, care să contribuie la dezvoltarea lui profesională şi să îl responsabilizeze in viitor.
Valoarea medie-320.
b) Percepţia rezidenţilor asupra organizarii generale a cursurilor. Media răspunsurilor pentru aceste întrebări este peste media generală, ceea ce arată o bună pregătire a cadrelor didactice cu care aceştia intră în contact, însă media care s-a stabilit a fost în jur de 2,8. Intrebarea la care s-a obţinut scorul cel mai mic a fost cea prin care medicii rezidenti arată că nu se ţine cont de feed-back-ul oferit de ei la cursuri..De aceea pe viitor este nevoie de a pune un accent mai mare pe comunicarea între profesori şi rezidenti.
Valoare medie–305
c) Percepţia rezidenţilor asupra evoluţiei personale din punct de vedere profesional şi academic. Fixarea obectivelor pe termen scurt şi lung pot dezvolta pentru tânărul medic structurarea carierei şi planificarea ei, putând astfel fi verificate succesele şi insuccesele apărute. Punctajul cel mai mic obţinut la acest set de întrebări vizează importanţa lucrurilor învăţate de către medicul rezident, acesta considerand că majoritatea nu sunt importante pentru viitoarea lui carieră. Media acestui grup de întrebări se situează insa peste media generală.
Valoare medie–356
d) Percepţia rezidentului asupra atmosferei în care îşi desfăşoară activitatea. Atmosfera generală influenţează în mod direct puterea motivaţională pe care o are medicul pentru a realiza tot ceea poate astfel încăt pacientul să beneficieze din plin de aceasta. Atmosfera generală se reflectă şi în decizia de a rămâne sau de a pleca din sistemul sanitar românesc. Acest set de întrebări a obţinut un punctaj sub media genrală. Scorul cel mai mic (261) s-a obţinut la întrebarea legată de activităţile din timpul liber care ar trebui să contrabalanseze stresul acumulat în timpul programului de lucru.
Valoare medie-288
e) Percepţia rezidentului aspura integrării sale sociale la locul de muncă şi atitudinii acestuia vis-a-vis de munca pe care o desfăşoară. Valoarea ce mai mică (190) se regăseşte în mulţumirea rezidentului faţă de locuinţa sa. Acesta a însemnat că majoritatea respondenţilor au raspuns cu o valoarea sub 2 (1,6).
Valoare medie–245
Aşa cum se observă, nemulţumirea cea mai mare a rezidenţilor o regăsim vis-a-vis de atmosfera generală în care îşi desfăşoară activitatea. Pe de altă parte perspectiva cea mai optimistă aceştia o au faţă de viitoarele lor evoluţie profesională, fiind dispuşi să aloce toate resursele pentru a realiza ceea ce şi-au propus.
2. Cunoaşterea modelelor de atitudini şi practici pentru medicii rezidenti. Medicii primari şi secundari care lucrează cu medicii rezidenţi nu reperezintă un model pentru aceştia din punct de vedere al carierei, fiind notaţi in medie doar cu calificativul 6 din 10. Medicii rezidenţi declară că recompensa financiară nu influenţează atitudinea lor faţă de actul medical, dar cu toate acestea, ei îşi doresc să aibă mai mulţi bani pentru a putea să-şi acopere nevoile personale şi de dezvoltare profesională (cumpărarea materialelor şi a cărţilor de care au nevoie).
Cei mai mulţi dintre ei apelează la literatura de specialitate atunci când se confruntă cu o problelmă profesională şi mai rar apelează la ajutorul unui coleg mai experimentat.
În ceea ce priveşte desfăşurarea viitoarei cariere, după terminarea studiilor 70% din respondenţi şi-ar dori să lucreze in acelaşi timp şi în sistemul public de sănătate şi în sistemul privat. 50% dintre cei chestionaţi sunt de acord cu examenul “trunchi comun” de intrare în rezidenţiat unele dintre argumentele lor fiind: cei care trebuie să termine facultatea trebuie să aibă o pregătire solidă pe mai multe planuri nu doar pe grupa de specialităţi în care vor lucra ei, oferă o gamă mai variată de alegere dupa afişarea punctajului final. 27% nu sunt de acord cu modalitatea “trunchi comun”, iar 23% sunt indiferenţi.
Doar un procent nesemnificativ de 7% ar dori să schimbe specialitatea, în timp ce restul sunt mulţumiţi de specialitatea pe care au ales-o. Cu toate acestea, doar pentru 57% este prima specialitate, restul fiind la a 2-a sau la a 3-a specialitate in care se pregătesc.
3. Evaluarea situaţiei sociale a medicilor rezidenţi (familie, locuinţă, surse de venit suplimentare) şi modelele dorite de ei pentru dezvoltarea viitoarei cariere. La întrebarea “Dacă primiţi un salariu de 5 ori mai mare mergeţi să lucraţi la ţară?” – au raspuns afirmativ 31% dintre respundenţi, ceea ce demonstrează faptul că o motivare materială consistentă poate regla deficitul de medici pentru mediul rural.
73% dintre respondenţi au luat in calcul terminarea studiilor in strinătate, iar 28 % au relizat deja demersuri pentru a lucra in strainatate. Majoritatea respondenţilor (77%), au declarat ca au prieteni care se gândesc să plece la rândul lor în strinătate, ceea ce impulsionează şi mai mult plecarea tinerilor medici.
Doar pentru 13% dintre cei chestionaţi salariul lunar acoperă cheltuielile necesare, iar pentru restul de 87%, cheltuielile fiind acoperite din veniturile ce le au de la altă slujbă, de la părinţi, din gărzi plătite făcute în alte spitale şi din atenţiile pe care aceştia le primesc de la pacienţi.
24% au in proprietate un autovehicul şi numai 9% au o proprietate personală.
Salariul mediu pentru cei care au completat chestionarul a fost de 1250 RON (1051 RON pentru specialităţile chirurgicale; 1571 RON pentru specialiţătile parclinice şi 1287 RON pentru specialităţile medicale). Salariul mai mare este primit de către rezidenţii din anii mai mari.
Concluzii: Pentru medicii rezidenţi din lotul studiat, posibilitatea plecării în străinătate este destul de mare, însă aşa cum declară ei, sunt destul de mulţumiţi de nivelul de pregătire pe care îl primesc în ţară, deci este posibil ca plecarea lor să se producă după terminarea programului de rezidenţiat. Declaraţiile se contrazic într-o oarecare măsură în ceea ce priveşte legatura dintre recompensa financiară şi practica lor medicală.O recompensă financiară mai bună determină motivarea acestora pentru a rămâne în ţară. O parte dintre aceştia, pentru o recompensă financiară consistentă, ar merge chiar să lucreze în mediul rural.
Situaţia medicilor rămâne una incertă. Un program de măsuri care să stimuleze dezvoltarea profesională şi socială a tinerilor medici poate fi în măsura să crescă interesul acestora pentru a rămane şi a profesa în ţară.
Limitele studiului: Populaţia ţintă nu este una reprezentativă pentru populaţia medicilor rezidenţi iar chestionarul aplicat nu este standardizat astfel incat să reflecte cat mai bine situaţia reală, dar studiul constituie un prim pas pentru cunoasterea adecvata a opiniilor si a realitatii cu care se confrunta medicii rezidenti in Romania.
Autori:
Dr. Alin PREDA – Medic Rezident Sănătate Publică şi Management Sanitar, Catedra de Sănătate Publică şi Management Sanitar, UMF Carol Davila Bucureşti. e-mail: alinpredatm@yahoo.com
Bibliografie:
1.Armstrong, M. A handbook of Personnel Management Practice, Sixth Edition, KoganĐ Page, 1996
2.Cole, G. A. Managementul personalului, Editura CODEX 2000
3.Dana Galieta Mincă şi Mihail Grigorie Marcu – “Sănătate publică şi management sanitar”, Ed.Universitară “ Carol Davila”, Bucureşti 2006
4.Marcu, G.,M. Sănătate Publică şi Management – Partea I: Metode şi practici, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2000
5.Pitariu, H., D. Managementul resurselor umane-masurarea performantei profesionale, Editura All, Bucureşti, 1994
6.Shi, L. Health Services Research Methods, Delmar Publishers, 1997
7.Enăchescu D, Marcu M. G. – “Sănătate publică şi management sanitar”,Editura ALL, bucureşti 1998
8.Ferrinho P, Van Lerberghe W: Providing health care under adverse conditions: health personnel performance &individual coping strategies. Studies in Health Services Organisation & Policy, 16. ITG Press. Antwerp; 2000
9.Kowlowitz V, Curtis P, Sloane PD.:The procedural skills of medical students: expectations and experiences, http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/2261047?dopt
10.Evaluation of Medical Students’ Technical Performance is Necessary to Evaluate Learning By Heather Carnahan, Jessica Weber and Adam Dubrowski. Published by The International Journal of Learning
11.Theadvanced Handbook Of Methods In Evidence Based Healthcare by Richard Lilford,ray Fitzpatrick,andrew Stevens,john Brazier,keith Abrams, Publisher: Sage Pubn
« inapoi
